Se poate spune ca Horezu este cel mai important centru al creatiei ceramice populare romanesti. Mesterii olari de aici au o traditie indelungata, iar vasele de la Horezu sunt cunoscute atat in tara, cat si peste hotare.

 

Horezu se afla situat in partea centrala a judetului Valcea, aproximativ la mijlocul distantei dintre Ramnicu Valcea si Targu Jiu si este considerat “capitala” ceramicii romanesti.

 

Horezu a facut parte din cnezatul lui Farcas, mentionat documentar prin Diploma regelui Bela al IV-lea al Ungariei, iar dezvoltarea asezarilor horezene a fost legata de traseele de transhumanta, de drumurile haiducilor care traversau zona, precum si de mult cunoscutul drum al sarii, care pornea de la Ocnele Mari, trecea prin Pietrarii de Jos si din Horezu continua catre Slatioara si ajungea la Cernesti. Atestarea sa documentara dateaza din anul 1487, intr-un hrisov care apartinea domnitorului Vlad Calugarul, care pomenea de satul Hurez.

 

Denumirea actuala a localitatii Horezu provine de la numele de “ciuhurez”, pasare asemanatoare bufnitei care populeaza padurile din jur.  Numele de Hurezi insa a apartinut initial actualei localitati componente Romani de Jos, unde Constantin Brancoveanu a construit o manastire ce reprezinta o sinteza a artei si maestriei poporului roman pana in acel timp, manastirea Horezu, intre anii 1690-1693. Cu timpul, vatra satului s-a mutat peste deal la circa 2 km, probabil datorita faptului ca traseele de transhumanta, cat si celelalte drumuri se intersectau in acel loc, devenit un loc prielnic dezvoltarii unui targ.

 

Ulterior, Constantin Brancoveanu doneaza satul manastirii, iar aceasta asezare se va dezvolta dupa anul 1780, cand va deveni cunoscuta sub numele de Targul Horezu.

 

Din punct de vedere cultural, caracterul zonei Horezu este unul istoric, monahal, orientat catre activitati de artizanat specific romanesc, precum olaritul, tesaturile executate manual si pictura religioasa. Olaritul continua insa sa reprezinte emblema locului, indeletnicire ce a fost transmisa din generatie in generatie prin intermediul familiilor de olari.

In anul 2012, in cadrul celei de-a saptea sesiuni, UNESCO a decis inscrierea ceramicii de Horezu pe lista Patrimoniului Cultural Imaterial, fiind „un mestesug traditional unic”.

La inceput, la Horezu se faceau doua tipuri de vase: "vasele de rand", utilizate zilnic, care nu erau "decorate", ci doar "stropite" cu cateva pete de culoare facute pe smalt si vasele artizanale, unde maiestria mesterilor populari era vizibila prin motive ce au devenit deja consacrate (cocosul de Horez, copacul vietii, spirala dubla etc).

                Tehnica pregatirii ceramicii de Horezu nu este secreta, fiind cunoscuta de toti mesterii olari din localitate. Pamantul este recoltat toamna din Culmea Manastirii Hurezu si este trecut prin malaxor pana devine de consistenta plastilinei. Acesta se tine in celofan ca sa nu se intareasca si, cu ajutorul rotii manuale, i se da forma dorita.

                Culorile sunt minerale: alb, negru si rosu pamant, verde cupru, bleu, albastru cobalt, iar vasele sunt decorate cu "gaita" si "cornul". Motivele utilizate sunt cocosul, stele, serpi, copaci, oameni, flori, pesti, spirala dubla, linia dreapta, linia ondulata, frunza, spicul, pomul vietii si coada de paun.

                Vasele de la Horezu poarta in ele traditia indelungata a prelucrarii lutului si daruirea mesterilor populari, care fac ca fiecare obiect sa fie unic si sa contina o parte din Romania. In prezent, Horezu este un puternic punct de atractie etnografica, este un loc in care puteti gasi artizanat romanesc, atelierele mesterilor, povesti frumoase si multa bunavointa

               

Va invitam asadar sa faceti o incursiune in arta populara romaneasca si sa va delectati cu produsele din ceramica de Horezu existente pe site-ul nostru. Fiecare produs este insotit de certificat de autenticitate, poarta insemnele mesterului olar si, mai presus de toate, este unic.