Mestesugul lemnului a fost prezent inca din cele mai vechi timpuri in viata romanilor. Chiar si astazi, multi dintre noi, pe langa ustensilele moderne din bucatarie, avem cel putin o lingura de lemn. Se spune ca romanul este frate cu codrul, dovada ca acesta i-a oferit adapost si prin lemn l-a incalzit si i-a oferit toate cele necesare in gospodarie si in viata de zi cu zi.

 

     Odinioara, fiecare taran avea cunostinte de baza despre mestesugul lemnului si cum sa-l foloseasca in gospodarie. Insa, datorita unor mesteri priceputi, prelucrarea lemnului a fost ridicata la rang de arta. Acesti mestesugari au dat nastere unor obiecte din lemn, pe cat de folositoare, pe atat de frumoase. Aceste obiecte au fost si sunt folosite in bucatarie (linguri, strachini, furculite, suporturi), in muncile agricole (furci, greble, car pentru boi, roti), ca obiecte de mobilier (dulapuri, paturi, lazi de zestre) etc. Nimic nu era facut intamplator si mesterul avea grija ca lemnul sa fie ridicat la rang de arta, sa merite sacrificiul taierii lui. Toate aceste obiecte erau realizate integral din lemn si impodobite cu diferite motive traditionale, incarcate cu o simbolistica speciala.

 

 

Iata cateva elemente de simbolistica, utilizate la impodobirea obiectelor din lemn, in special in Bucovina:

 

Calea ratacita a ciobanului  – utilizat in special la bata ciobanului, dar si la ouale incondeiate, fiind un element des folosit pentru impodobirea obiectelor traditionale, reprezentand viata de transhumanta a ciobanului.  

 

Dintele lupului – folosit in special la uneltele utilizate de ciobani la stana si nu numai.

 

Coarnele berbecului – avand un rol aparte in simbolistica populara, fiind si cel care conducea stana.

 

Soarele – cu 6, 12, sau 24 de raze si reprezentand legatura omului cu divinitatea.

 

Pasarea sufletului – reprezentand viata de dincolo a omului, fiind cea care ajuta la ghidarea sufletului in viata de apoi.

 

Capul calului – de cele mai multe ori stilizat, folosit la colturile caselor si a obiectelor de mobilier pentru ca avea puterea de a alunga spiritele rele.

 

Samanta vietii – folosita in special pe lada de zestre.

 

Floarea vietii – folosita si ea pe lada de zestre, dar si pe alte obiecte, fiind una dintre cele mai folosite la decorarea obiectelor traditionale romanesti.

 

Bradul –  cunoscut ca fiind arborele cosmic.

 

     Aceste simboluri, dar si multe altele erau folosite cu un scop anume, nu doar ca simplu decor, dar si pentru a transmite un anumit mesaj. De exemplu, feciorii cand daruiau furci de lana fetelor la hora, ei le impodobeau cu anumite simboluri pentru a arata ce simteau pentru ele, fiind un cadou personalizat si special.

 

      Fiecare tip de lemn era utilizat pentru realizarea anumitor obiecte. De exemplu: lemnul de corn si alun era folosit la bata ciobanului, fiind un lemn tare si elastic, lemnul de brad era folosit in special in constructii, lemnul de plop si rachita la ustensilele din bacatarie, fiind un lemn usor. Pentru a fi prelucrat, lemnul era taiat in perioada de non vegetatie a anului, de obicei de la prima bruma si pana la sfarsitul lunii februarie. Perioada ideala pentru taiere era pe luna plina. Obiectele de lemn sunt de obicei facute dintr-o singura bucata de lemn, pentru a valorifica fiecare parte a copacului.

 

     De la obiecte mici si pana la case si biserici, lemnul a constituit baza culturii romanesti, fiind folosit peste tot in gospodaria romanului,  facandu-i viata mai usoara, dar si mai frumoasa. Desi sunt din ce in ce mai putin mesteri ai lemnului, acestia incearca sa duca mai departe acest mestesug, care este parte din istoria si cultura noastra.

 

     Pe site-ul nostru puteti gasi o gama variata de produse lucrate in lemn precum: mascote folclorice, brelocuri, pixuri, cutii de bijuterii, fluiere, cofe, linguri, pusculite etc.