Romania este o tara superba, mandra si bogata, plina cu locuri incarcate de cultura si istorie, de o frumusete inegalabila.


Una dintre cele mai cunoscute si vizitate locuri din Romania este Manastirea Curtea de Arges, situata in judetul Arges, la aproximativ 150 de kilometri de Bucuresti. Manastirea este asezata la capatul unei alei umbrite de tei batrani si te invita intr-o realitate rupta parca dintr-o alta lume, indemnandu-te la meditatie si relaxarea sufletului si a mintii.



Manastirea Curtea de Arges este o emblema pentru intreg judetul si nu numai si are la baza o serie de legende, care mai de care mai surprinzatoare.


Mitul fundamental care se afla la baza construirii Manastirii Curtea de Arges este cel al sacrificiului pentru creație, ideea că nimic durabil sau special nu se poate face fără un sacrificiu.


La geneza Manastirii Curtea de Arges sta o legenda foarte cunoscuta, ce face referire la Mesterul Manole si echipa sa de zidari care au fost pusi de catre Neagoe Basarab sa ridice cea mai maiestuoasa manastire. Construcția ȋnsă nu avansa deloc căci, ca prin miracol, noaptea se surpa toată munca din timpul zilei. Atunci Manole a avut un vis ce spunea că nu vor putea construi mănăstirea „Pân-om hotărî/ Ȋn zid de-a zidi/ Cea-ntâi soțioară,/ Cea-ntâi surioară/ Care s-a ivi/ Mâini în zori de zi”. Cel ghinionist a fost chiar meșterul Manole, a cărui soție, Ana, a ajuns la el, deși a trebuit să înfrunte ploaia și vântul trimise la rugile lui Manole pentru a o întoarce din drum. Astfel, Manole este nevoit sa o zideasca pe Ana, iar dupa aceasta jertfa crunta constructia manastirii nu a mai intampinat nici un impediment.



Vazand frumoasa constructie, Neagoe Basarab ordona sa se ia schelele, astfel incat Manole si echipa sa sa ramana sus, fara a mai avea posibilitatea de a cobori. Insetat de viata, mesterul Manole isi construieste niste aripi, insa se prabuseste in mijlocul curtii manastirii. In acel loc a aparut un izvor alimentat de lacrimile lui Manole.


Exista insa un semn de intrebare cu privire la construirea manastirii: ce anume l-a determinat pe domnitorul Neagoe Basarab sa solicite constructia manastirii? Legenda mistrețului din Valea Dracilor ne propune și o explicație a momentului declanșator care l-a convins pe domnitor să construiască biserica.


Neagoe Basarab, împreuna cu cei de la Curte, erau la vânătoare în zona Câmpulung, acolo unde animalele sălbatice se înmulțiseră necontrolat și reprezentau o amenintare pentru localnici. Aceștia se temeau în special de un mare mistreț, pe care Neagoe decide sa il urmareasca. În goana după mistreț, domnitorul a ajuns la marginea pădurii seculare dintr-o vale numită a Dracilor si renumita ca fiind foarte periculoasa. Deodată s-a pornit şi o furtună teribilă, care a întunecat cerul, l-a udat până la piele pe voievod și l-a făcut să piardă definitiv urma animalului. Orbecăind prin beznă, Neagoe a ajuns la un moment dat la un templu în ruină unde s-a adăpostit de ploaie peste noapte. S-a rugat toată noaptea să scape viu promițând să răsplătească pe oricine l-ar ajuta. A doua zi a reușit într-un final să găsească drumul afară din pădure, teafăr și nevătămat. În semn de recunoștință, Neagoe a ordonat ca pe locul templului în ruină din pădure, ce l-a salvat de la moarte, să înalțe cea mai măreață mănăstire din regat. Aşa s-a născut, conform poveştii, mănăstirea Curtea de Argeș.



Ctitorita de marele domnitor Neagoe Basarab ce a domnit intre anii 1512-1517, manastirea Curtea de Arges poarta hramul Adormirii Maicii  Domnului. Acest loc nu impresioneaza doar prin incarcatura religioasa, ci si prin cea culturala, devenind o adevarata mina de informatii pentru mintile insetate de cultura.


In Manastirea Curtea de Arges se afla moastele Sfintei Filoftea, parti din moastele sfintilor Serghie, Vach si a mucenitei Tatiana, cat si Evanghelia Invierii din Sambata mare scrisa cu litere de aur de catre regina Elisabeta. Aici se găsesc si mormintele regilor Carol I și Ferdinand I (împreună cu soțiile lor), iar in anul 2003 a fost repatriat si Regele Carol al doilea impreuna cu Elena Lupescu, aceasta fiind inhumata in cimitirul manastirii.