Intotdeauna timpul a dictat viata satului, fiind un factor  decisiv in organizarea treburilor din jurul casei si a lucrarii pamantului, dar si a formarii obiceiurilor si traditiilor din cultura populara. Astfel, cronosul capata caracteristici fantastice si creeaza, in spatiul satului romanesc, o serie de practici, de credinte si superstitii pentru fiecare unitate de masura a sa.

Photo Credit



      Alaturi de cel de-al doilea element important al lumii rurale, pamantul, care in urma cu multi ani, era valorificat si ingrijit sub diferite forme, acestea ajung sa ocupe un loc special in prioritatile oamenilor. Iar, odata cu venirea primaverii si asteptarea Pastelui, casele, gradinile si pamanturile erau curatate si pregatite pentru anotimpul roditor si sarbatoarea Invierii.



Photo Credit



      Pamantul era arat si pregatit de semanat, iar copacii erau curatati de frunzele uscate si stropiti cu var pentru a fi protejati. Gradinile erau curatate, la fel si via care era, de asemenea „paruiata”, adica erau refacuti parii de sustinere, apoi se taia si se legau coarde de rachita impletita. Barbatii trebuiau sa reconsolideze gardurile, impletind lese din pari subtiri, adusi din padure, sau chiar din nuiele de pe langa vii.

Photo Credit



Femeile  se ocupau de ingrijirea casei, de curatenie si de reimprospatare. Ele scoteau tot din casa, chiar si razboiul de tesut, pe care il puneau la adapost. Ulterior, varuiau casele atat inauntru, cat si afara si scuturau toate tesaturile si hainele si spalau toate cearsafurile, lepedeiele (lenjeriile de pat) tinute adesea in lada de zestre.

Lada de zestre pictata



      In timpul postului de Paste, femeile "arineau", adica spalau vasele cu frunze de arin si detergent, iar toti oamenii tineau post in sat, mai putin cei mici sau bolnavi si femeile insarcinate. Insa, pana la sosirea sarbatoarii invierii, fetele tinere isi coseau propriile tinute, ale caror modele, desenate de mamele lor, le tineau secret pana in ziua de Inviere, cand se prezentau la biserica.

Ceramica populara



      Femeile  se ocupau de ingrijirea casei, de curatenie si de reimprospatare. Ele scoteau tot din casa, chiar si razboiul de tesut, pe care il puneau la adapost. Ulterior, varuiau casele atat inauntru, cat si afara si scuturau toate tesaturile si hainele si spalau toate cearsafurile, lepedeiele (lenjeriile de pat) tinute adesea in lada de zestre.

Ie traditionala cu motive geometrice rosii



      De asemenea, obiceiul in sate era ca primul buchet de toporasi cules din padure de catre fete sa fie strans in forma unei coronite si pus pe cap. Florile erau intoarse in forma coronitei in sensul acelor de ceasornic, in timp ce spuneau, de trei ori, un descantec pentru a alunga durerile de cap si necazurile.

Photo credit



      Voi va aduceti aminte ce datini aveau bunicii vostri in prag de primavara?